Sari la conținut

Coreea de Nord

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Coreea de Nord
Republica Populară Democrată Coreeană
조선민주주의인민공화국
朝鮮民主主義人民共和國
Chosŏn Minjujuŭi Inmin Konghwaguk
Drapelul Coreei de NordStema Coreei de Nord[*]​
Drapelul Coreei de NordStema Coreei de Nord[*]
Deviză강성대국
(în română: „Națiune puternică și prosperă”)
Amplasarea Coreei de Nord (verde) în Asia
Amplasarea Coreei de Nord (verde) în Asia
Amplasarea Coreei de Nord (verde) în Asia
Geografie
Suprafață 
 - totală120.540 km² (locul 98)
Apă (%)4,87
Cel mai înalt punctPaektusan (2.744 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Japoniei (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașPhenian
VeciniCoreea de Sud
Rusia
Republica Populară Chineză Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+8:30[2]
Populație
Densitate198,3 loc/km²
 - Estimare 202326.418.204
Limbi oficialeLimba coreeană
EtnonimCoreean
Grupuri etniceCoreeni (100 %)
Guvernare
Sistem politicRepublică Socialistă, Juche, Stat Unitar, Sistem Monopartid
Președintele (etern)Kim Ir-sen (decedat)
Comandant Suprem al Armatei Poporului și Președintele Comisiei de Apărare NaționalăKim Jong-un
Președintele Prezidiului Adunării Populare SupremeChoe Ryong-hae
Prim-ministruChoe Yong-rim
LegislativAdunarea Populară Supremă a Coreei de Nord Modificați la Wikidata
CapitalaPhenian
Istorie
Despărțire de Coreea de Sud15 august 1945
Declarație oficială de independență9 septembrie 1948
Economie
PIB (PPC)2008
 - Total40 milliarde USD
 - Pe cap de locuitor1.900 USD (2009 est.) (locul 94)
PIB (nominal)2008
 - Total28,2 miliarde USD (locul 88)
 - Pe cap de locuitor (locul 139)1.244 USD
GiniModificați la Wikidata31
MonedăWon nord-coreean (₩)[1] (KPW)
Coduri și identificatori
Cod CIOPRK Modificați la Wikidata
Cod mobil467 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic850
ISO 3166-2KP Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.kp
Prezență online
hasthtag
YouTube handle

Coreea de Nord, oficial denumită Republica Populară Democrată Coreeană[4][5] (RPDC; chosŏn'gŭl: 조선민주주의인민공화국; hancha: 朝鮮民主主義人民共和國; RR: Chosŏn Minjujuŭi Inmin Konghwaguk), este o țară din Asia de Est, situată în partea de nord a peninsulei Coreea. Ea este vecină cu China (1.416 km de frontieră comună) și Rusia la nord (19 km de frontieră), iar în sud cu Coreea de Sud (238 km de frontieră). Această ultimă frontieră este constituită în zona demilitarizată, care este în realitate foarte puternic militarizată, fiind supravegheată de peste un milion de soldați.[6] Japonia, vecinul maritim al Coreei, nu are frontieră terestră cu ea, dar sunt despărțite de Marea Japoniei.

Partidul Muncii din Coreea este la putere din 1948. Kim Jong-un este conducătorul suprem al țării.

Harta Celor Trei Regate ale Coreei

În antichitate, pe teritoriul Coreei de Nord se aflau mai multe regate, cel mai mare și mai puternic fiind Goguryeo (37 î.Hr-668 d.Hr) ce se întindea din Manciuria până în nordul actualei Coreei de Sud. După eliberarea Coreei de sub ocupația japoneză la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Coreea a fost împărțită de Națiunile Unite în două părți delimitate de paralela 38. Coreea de Nord urma să fie administrată de către URSS, iar Coreea de Sud de către SUA. Istoria Coreei de Nord începe, astfel, prin proclamarea unei Republici Populare în 1948. În 1950, Coreea de Nord cucerește cea mai mare parte din Coreea de Sud, declanșând Războiul din Coreea. Coreea de Nord va fi sprijinită de China și URSS, iar Coreea de Sud de către SUA și ONU. Războiul s-a încheiat cu un armistițiu în 1953, Coreea fiind împărțită și azi în Coreea de Sud și Coreea de Nord de-a lungul paralelei de 38 de grade.

Conform constituției, Coreea de Nord este o republică socialistă bazată pe doctrina juche, dar mulți o consideră o dictatură absolută de tip stalinist,[7][8][9][10] unde Kim Ir-sen a înlocuit marxismul cu ideologia juche. În 1972, doctrina juche a înlocuit marxism-leninismul ca ideologie oficială de stat în Constituția Coreei de Nord⁠(en)[traduceți], iar în constituția revizuită din 1998, toate referințele la marxism-leninism au fost scoase.

Aparatul de stat este dominat în totalitate de către Partidul Muncii din Coreea, al cărui rol conducător este ancorat în constituție. Există și două partide minore, aceste trei partide fiind unite în Frontul Democratic pentru Reunirea Patriei. Organul suprem de stat este parlamentul, ai cărui membri se aleg pe o perioadă de 5 ani. Parlamentul se întrunește în plen doar odată sau de două ori pe an, în restul timpului țara fiind condusă de prezidiul parlamentului. Președintele prezidiului, în momentul de față (2010) Kim Yong-nam, este teoretic conducătorul statului.

Mai există și Comitetul Național de Apărare (condus de Kim Jong-un), care se ocupă de politica externă și de forțele armate.

Funcțiile publice sunt ocupate, după cum scrie în constituție, conform centralismului democratic. La alegeri, candidații unici, toți susținuți de către partid, sunt de obicei aleși cu 100% din voturi, cu o participare la vot practic tot de 100%.[11]

De la moartea lui Kim Ir-sen, postul de președinte de stat nu a mai fost ocupat, Kim Ir-sen fiind acum Președinte etern.

Văzută din Occident, Coreea de Nord este „cea mai pură formă de totalitarism pe care mintea umană a inventat-o vreodată. Statul este caracterizat de un cult al personalității cvasireligios, o politică oficială de o xenofobie feroce, și prezența unui sistem de lagăre de concentrare. Există rapoarte credibile despre experimente chimice făcute pe prizonieri politici.”[12]

Astfel, accesul necontrolat al presei străine este interzis, iar interacțiunea cetățenilor cu turiștii străini este strict controlată.[13] De asemenea, internetul este inaccesibil în aproape toată țara.

Obiectiv al țării pe termen lung este reunificarea cu Coreea de Sud.

Profesorul universitar Brian Reynolds Myers consideră actuala ideologie a Coreei de Nord ca fiind naționalism etnic coreean, similar cu statismul din Japonia Shōwa și fascismul european.[14][15][16]

Lacul Ch'ŏnji pe Paektusan, cel mai înalt punct din Coreea de Nord

Coreea de Nord ocupă partea de nord a Peninsulei Coreene și este situată între 37° și 43° latitudine nordică și între 124° și 131° longitudine estică. Ea se întinde pe o suprafață de 120.540 kilometri pătrați. Coreea de Nord are frontiere terestre cu Republica Populară Chineză și Rusia la nord, iar în sud Zona demilitarizată coreeană formează granița cu Coreea de Sud. La vest sunt Marea Galbenă și Golful Coreei, iar la est se afla Japonia dincolo de Marea Japoniei. Cel mai lung râu este râul Amnok care se varsă după 790 km în Golful Coreei.[17]

Capitala și cel mai mare oraș este Phenianul. Alte orașe majore sunt Kaesong în partea de sud, Sinuiju în nord-vest, Wonsan și Hamhung în est și Chongjin în nord-est.

Relieful este variat, predominant înalt, cca trei pătrimi din teritoriu aflându-se la o altitudine de peste 500 m. Relieful țării este alpin, format din lanțuri de munți și platouri înalte. Cel mai înalt munte din Coreea de Nord este vârful Paektusan, ce are o înălțime de 2744 de metri. Cel mai lung râu este râul Amnok care se varsă după 790 km în Golful Coreei.

Clima: Variațiile climatice sunt semnificative, având în vedere suprafața mică a peninsulei. Temperatura medie, în ianuarie este de -17 °C, la Chunggang, la limita nord-centrală, și de -8 °C, la Phenian. Totuși, în timpul celei mai fierbinți perioade din timpul verii, variațiile de temperatură sunt nesemnificative, media vara fiind între 24 °C, în Phenian și 21 °C, de-a lungul coastei nord-estice, care este destul de rece. Primăvara și toamna, vremea este neobișnuit de plăcută, dar iernile sunt mai reci decât ar fi normal pentru această latitudine, iar verile sunt fierbinți și umede. Precipitațiile din peninsulă sunt între 750 și 1000 mm anual. Aproape toate precipitațiile cad în perioada aprilie-septembrie.

Vecini: China (1.416 km), Coreea de sud (238 km), Rusia (19 km).

Lungime frontieră: 1.673 km

Lungime linie de coastă: 2.495 km

Revendicării maritime:

-ape teritoriale: 12 mile marine

-zonă economică: 200 mile marine

Organizarea administrativă

[modificare | modificare sursă]
Hartă Numea Chosŏn'gŭl Hanja Sediu admistrativ
Oraș guvernat direct (chikhalsi)a
1 Pyongyang-chikhalsi 평양직할시 平壤直轄市 (Chung-guyok)
Oraș special (teukbyeolsi)a
2 Rason-teukbyeolsi 라선특별시 羅先特別市 (Rajin-guyok)
Provincii (do)a
3 Pyongan de Sud 평안남도 平安南道 Pyongsong
4 Pyongan de Nord 평안북도 平安北道 Sinuiju
5 Chagang 자강도 慈江道 Kanggye
6 Hwanghae de Sud 황해남도 黃海南道 Haeju
7 Hwanghae de Nord 황해북도 黃海北道 Sariwon
8 Kangwon 강원도 江原道 Wonsan
9 Hamgyong de Sud 함경남도 咸鏡南道 Hamhung
10 Hamgyong de Nord 함경북도 咸鏡北道 Chongjin
11 Ryanggang * 량강도 兩江道 Hyesan
* – Scris în dialectele sudice „Yanggang” (양강도).

Populația Coreei de Nord este de aproximativ 25 de milioane de locuitori și este una dintre cele mai omogene etnic și lingvistic din lume, cu un număr foarte mic de chinezi, japonezi, vietnamezi, sud-coreeni și expatriați europeni. Minoritatea principală o formează chinezii.

Conform CIA World Factbook, speranța de viață în Coreea de Nord a fost 63,8 ani în 2009, o cifră aproximativ echivalentă cu cea din Pakistan și Myanmar și ușor mai scăzută decât în Rusia.[18] Mortalitatea infantilă s-a situat la un nivel ridicat de 51,3 la 1000 de nașteri, aceasta fiind de 2,5 ori mai mare decât cea a Chinei, de 5 ori cât cea a Rusiei și de 12 ori cât cea din Coreea de Sud.[19]

Potrivit UNICEF în „Starea copiilor lumii 2003” Coreea de Nord s-a clasat pe locul 73 (având cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă), între Guatemala (72) și Tuvalu (74).[19][20] Rata totală de fertilitate din Coreea Nord este relativ scăzut și a fost de 2,0 în 2009, comparabilă cu cea a Statelor Unite și cea a Franței.[21]

Rata natalității: 15.54%

Rata mortalității: 7.13%

Rata fertilității: 2.1 copii născuți/femeie

Limba oficială este coreeana.

Coreea de Nord are o moștenire budistă și confucianistă, precum și o istorie recentă a mișcărilor creștine și a Cheondoismuli („religia Căii Cerești”). Constituția Coreei de Nord permite libertatea religioasă.[22] Marea majoritate a populației nord-coreene poate fi caracterizată ca fiind fără religie. Cu toate acestea, influența culturală a religiilor tradiționale, cum ar fi budismul și confucianismul încă mai influențeză viața spirituală nord-coreeană.[23][24][25]

Budiștii din Coreea de Nord au o situație mai bună decât cea a altor grupuri religioase. Creștinii din Coreea se confruntă în continuare cu persecuția din partea autorităților comuniste. Budiștii beneficiază de o finanțare guvernamentală limitată, primită pentru a-și promova religia, deoarece budismul a jucat un rol esențial în cultura și tradiția coreeană.[26]

Potrivit Human Rights Watch în Coreea de Nord nu mai există libertate religioasă, guvernul sponsorizează diferite grupuri religioase doar pentru a crea iluzia de libertate religioasă.[27]

Este de tip centralizat, încercând să producă îndeajuns de multă hrană și produse de consum pentru cetățeni, dar fiind mai mult bazată pe industria grea (siderurgică, constructoare de mașini, industrie chimică și textilă), acest lucru nu este întotdeauna posibil. De asemenea și agricultura ocupă un loc important în economia Coreei de Nord. În cooperativele agricole se cultivă orez, porumb, orz și legume. Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care cărbune, fier și magneziu pe care le exportă în cantități mari în Republica Populară Chineză, cel mai important partener comercial al Coreei de Nord. Dotarea industrială este mai veche, deoarece nu s-a investit în retehnologizare și restructurare, multe dintre acestea rămase de la Uniunea Sovietică. Deși a avut parte de o recoltă bună în 2005 ca urmare a unor condiții meteo favorabile, a îngrășămintelor acordate de Coreea de Sud și a mobilizării la muncă patriotică, din partea poporului bine-voitor, unele lipsuri continuă să persiste din cauza lipsei de pământ arabil, a practicilor aberante de colectivism și a lipsei de mașini și carburanți. Ajutoarele alimentare internaționale au sprijinit regimul comunist să scape de înfometare din 1995. Situația locuitorilor este deosebit de cruntă, fiind supuși malnutriției prelungite și unor condiții de viață grele. Coreea de Nord este unicul stat din lume care nu colectează impozite.[28]

Valoarea resurselor naturale ale Coreei de Nord, printre care uraniu, cărbune și metale rare, este estimată la cel puțin 6.000 de miliarde de dolari.[29]

  1. ^ „Oficiul pentru Publicații – Ghid de redactare interinstituțional – Anexa A5 – Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor”, Publications.europa.eu/code/ro/ro-5000500.htm 
  2. ^ „Turning back the clock - North Korea creates Pyongyang Standard Time”. Reuters. . 
  3. ^ https://data.who.int/countries/408, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Republica Populară Democrată Coreeană - Ministerul afacerilor externe”. www.mae.ro. 
  5. ^ Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 132. ISBN 978-973-7839-38-1. 
  6. ^ Ces murs qui divisent”, (Titlul în românește: „Aceste ziduri care despart”), Le Point, 10 janvier 2008, p. 50
  7. ^ North Korea Says It Is Using Plutonium to Make A-Bombs - NYTimes.com
  8. ^ Mar 13, Ian Buruma; 2008; Ist, 00:00. „LEADER ARTICLE: Let The Music Play On - Times of India”. The Times of India. 
  9. ^ „Freedom House: Freedom in the World 2006 - North Korea”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „How the other 0.0000001% live”. – via The Economist. 
  11. ^ Naenara: Über diesmaliges Wahlergebnis, 31. Juli 2007
  12. ^ Editorial din ziarul britanic The Times, redat în The Daily Yomiuri, 28 noiembrie 2010 p. 14
  13. ^ „Bezna din Coreea de Nord: istoria unei țări autoizolate de secole”. adevarul.ro. 
  14. ^ Andrei Lankov (). „Review of The Cleanest Race. Far Eastern Economic Review. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Christopher Hitchens: A Nation of Racist Dwarfs – Kim Jong-il's regime is even weirder and more despicable than you thought Arhivat în , la Wayback Machine. (2010)
  16. ^ Brian Reynolds Myers (). „The Constitution of Kim Jong Il”. Wall Street Journal. Arhivat din original la . Accesat în . From its beginnings in 1945 the regime has espoused—to its subjects if not to its Soviet and Chinese aid-providers—a race-based, paranoid nationalism that has nothing to do with Marxism-Leninism. [...] North Korea has always had less in common with the former Soviet Union than with the Japan of the 1930s, another 'national defense state' in which a command economy was pursued not as an end in itself, but as a prerequisite for rapid armament. North Korea is, in other words, a national-socialist country 
  17. ^ Caraway, Bill (). „Korea Geography”. The Korean History Project. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „CIA - The World Factbook -- Country Comparison :: Life expectancy at birth”. The World Factbook. Central Intelligence Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ a b „Mortalitatea infantilă”. The World Factbook -- Country Comparisons. CIA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „The State of the World's Children 2003”. UNICEF. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Total fertility rate”. The World Factbook -- Country Comparisons. CIA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Constituția Socialistă RPDC”. Coreea de Nord. . Arhivat din original la . Accesat în . ; vezi Chapter 5, Article 68
  23. ^ „Culture of North Korea - Alternative name, History and ethnic relations”. Countries and Their Cultures. Advameg Inc. Accesat în . 
  24. ^ „CIA The World Factbook - North Korea”. Cia.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Bureau of East Asian and Pacific Affairs (februarie 2009). „Background Note: North Korea”. U.S. State Department. Accesat în . 
  26. ^ Demick, Barbara (). „Templu Budist resturat în Coreea de Nord”. Los Angeles Times. Accesat în . 
  27. ^ „Human Rights in North Korea”. Human Rights Watch. . Accesat în . 
  28. ^ Tax-free land Arhivat în , la Wayback Machine.. Uriminzokkiri. 8 aprilie 2006.
  29. ^ Rusia aduce Coreea de Nord în secolul 21, iar în schimb primește acces la câteva MII DE MILIARDE DE DOLARI, 30 octombrie 2014, Ioana Bojan, Gândul, accesat la 31 octombrie 2014

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Subiecte Coreea de NordNord-coreeniLimba coreeană

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal